Religie

               

Credința rușilor staroveri din România este creștin-ortodoxă de rit vechi, păs­trată încă din timpul creștinării oficiale a Rusiei Kievene în anul 988 de către cneazul Vladimir Sveatoslavici (980-1015). Și în prezent, slujbele se țin în bisericile staroverilor în slavonă bisericească, iar calendarul folosit este cel iulian (stabilit din ordinul lui Iuliu Cezar, în anul 46 î.Cr.) și nu cel gregorian (întocmit la sfârșitul secolului XVI, din ordinul papei Grigore al XIII-lea și adoptat în prezent în toate țările Europei; în România, el a fost introdus oficial în anul 1919). Dintre cele câteva deosebiri de rit amintim: semnul crucii la staroveri se face cu două degete (cu arătătorul și degetul mijlociu) și nu cu trei, reprezentând Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul (celelalte trei degete împreunate simbolizând Sfânta Treime); crucea rușilor staroveri este cu opt colțuri (extremități); înconjurul bisericii în timpul procesiunilor se face după rotirea soarelui (după rotația acelor de ceasornic); numele Mântuitorului se ortografiază cu un singur I: Isus; oficierea liturghiei se face cu 7 prescuri și nu cu 5; icoanele se realizează și astăzi în stil bizantin și numai pe lemn sau metal etc.
Din punct de vedere confesional, al apartenenței la centrul spiritual și al ierarhiei eclesiastice, în România există două orientări sau două grupări religioase:
1 - Staroverii de Fântâna Albă - Belaia Krinița (azi localitate în Ucraina, situată la 3 km nord-vest de localitatea Climăuți din România, unde trăiesc și ruși lipoveni), care au sediul Mitropoliei la Brăila. Prima Mitropolie, înființată pe 28 octombrie 1846 la Belaia Krinița - Fântâna Albă, prin instalarea primului mitropolit ortodox de rit vechi Ambrosie, s-a mutat în anul 1940 la Brăila. Mitropolitul actual, cel de al doisprezecelea, al Bisericii Creștine Ortodoxe de Rit Vechi (Православно-старообрядческая Белокриницкая Церковь, titulatura oficială din septembrie 2002) este Înalt Prea Sfințitul Leontii (Lavrente Izot în viața de obște), Arhiepiscop de Fântâna Albă, Mitropolitul tuturor credincioșilor ortodocși de rit vechi din lume. Credincioșii de rit vechi din Rusia au un mitropolit al lor: Arhiepiscopul de rit vechi de Moscova și al Întregii Rusii, Andrian. Arhiepiscopia de rit vechi a Moscovei s-a transformat în Mitropolie abia în anul 1988.
Biserica Ortodoxă de Rit Vechi de Fântâna Albă cu sediul la Brăila are, conform Statutului ei aprobat de Ministerul Culturii și al Cultelor din România în 2002, un număr de 4 eparhii:

- Eparhia Brăilei și Tulcii (Брэиловская и Тульчинская епархия) cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din județele Brăila, Galați, municipiul Tulcea, Sulina, localitățile Sarichioi, Mahmudia, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfiștovca din județul Tulcea și Bordușani din județul Ialomița. De această eparhie răspunde Î.P.S. Mitropolit Leontii;

- Eparhia Slavei (Славская епархия) cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Carcaliu, Jurilovca, Slava Rusă, Slava Cercheză din județul Tulcea și Ghindărești, Năvodari, Constanța, Cernavodă, 2 Mai din județul Constanța. Eparhia e păstorită de Arhiepiscopul de Slava Flavian (sediul se află la Mănăstirea de călugări Uspenia - “Adormirea Maicii Domnului” - din Slava Rusă, județul Tulcea);

- Eparhia Bucovinei și Moldovei (Буковинская и Молдавская епархия) cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din județele Iași, Vaslui, Neamț, Suceava și Botoșani. Răspunde de eparhie Episcopul Moldovei și al Bucovinei Nafanail (sediul se află la Târgu Frumos, județul Iași);

- Eparhia din afara granițelor României (Заграничная епархия) cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Australia, Canada, SUA, Europa de Vest și Georgia - al cărei sediu se află în Oregon - SUA. Această eparhie este păstorită de Arhiepiscopul Americii, Australiei și al Canadei, Sofronii (originar din Carcaliu, județul Tulcea).

2 - Staroverii de Novozâbkov (localitate în Federația Rusă) - Arhiepiscopia de Novozâbkov s-a înființat în anul 1923; în fruntea ei se află acum patriarhul Aleksandr (din anul 2002). În România, adepții acestei orientări (mai puțini la număr, comparativ cu primii) au avut o Episcopie la Tulcea (unde se află și Prea Sfințitul Eumenii, episcop de Tulcea al credincioșilor de rit străvechi din România în perioada 1991-2000), iar titulatura oficială a cultului este Biserica Ortodoxă de Rit Străvechi (Древлеправославная Церковь). Comunități religioase, aparținând acestei orientări, se găsesc în Tulcea și în câteva localități din județ (la Slava Rusă, Slava Cercheză, Sarichioi, Mahmudia).
Până la înființarea Mitropoliei de la Fântâna Albă (1846), din punct de vedere al cultului religios, staroverii din România erau împărțiți în9: popovțî (cei care susțineau necesitatea preoților, cultul sacerdotal - la prof. univ. dr. Victor Vascenco), bespopovțî (cei fără popă, cultul nonsacerdotal - la prof. univ. dr. Victor Vascenco) și beglopopovțî (cei cu preoți fugari, de ocazie, recrutați din Biserica nikoniană). La începutul stabilirii pe teritoriul de astăzi al României, staroverii erau popovțî, aveau preoți staroveri hirotonisiți încă înainte de reforma lui Nikon. Dar, odată cu trecerea timpului, nemaifiind hirotonisiți alți preoți, din lipsa episcopilor de rit vechi (ultimul episcop, Pavel din Kolomna, a murit în 1656), ei au devenit beglopopovțî. Ei convingeau preoții din Biserica nikoniană să treacă la credința de rit vechi prin ungerea cu Sfântul Mir. Cei care nu acceptau preoții de ocazie erau numiți bespopovțî (la ei, slujbele erau oficiate de predicatori - nastavniki). După înființarea ierarhiei de Fântâna Albă, unii au acceptat preoții ierarhiei, alții au rămas bespopovțî - respingând toată preoțimea, care era considerată vinovată de rascolul din Biserica Rusă. Din martie 1990, și staroverii de Novozâbkov au restabilit clerul preoțesc în prezența Î.P.S. Arhiepiscop de Novozâbkov, Moscova și al Întregii Rusii, Ghennadii.
În fiecare localitate din România, în care sunt comunități reprezentative din punct de vedere numeric ale rușilor lipoveni, există cel puțin o biserică ortodoxă de rit vechi. Lăcașul sfânt este împărțit în altar, naos, pronaos și pridvor, semănând cu formele altor biserici ortodoxe, dar având și unele particularități dintre care amintim: crucea cu opt colțuri (extremități), spațiul separat pentru bărbați - imediat lângă amvon - și separat pentru femei (chiar și intrări separate în biserică pentru femei și pentru bărbați), icoane în stil bizantin numai pe lemn sau pal, nu și pe sticlă sau pe hârtie.
În România sunt, în prezent, 4 așezăminte monahale ortodoxe de rit vechi:

- Două la Slava Rusă, județul Tulcea: Mănăstirea de călugări Uspenia (“Adormirea Maicii Domnului”), cu hramul pe 28 august, și una de călugărițe - Vvedenie (“Intrarea Maicii Domnului în Biserică”), cu hramul bisericii pe 4 decembrie; ambele mănăstiri datează din secolul al XVIII-lea;

- Două mănăstiri la Manolea, județul Suceava: Mănăstirea de călugări Sf. Nicolae de iarnă, cu hramul pe 19 decembrie, și Schitul de maici Maica Domnului din Tihvinsk (Pustân’ka, Pustânea - cum ]l mai numesc localnicii), cu hramul prăznuit pe 9 iulie.

La Mănăstirea Uspenia și-a trăit ultimii ani din viață, și acolo a fost și înmormântat, autorul cărții editate cu sprijinul CRLR, Letopisețul tulcean (Kriterion, 2002) - Vasili Poliektovici Aleksandrov (1875 - 1959), devenit călugărul Visarion. La Mănăstirea Sf. Nicolae din Manolea a trăit în exil ultimii săi ani de viață, și aici a și fost înmormântat, cel mai cunoscut scriitor și apologet al ortodoxiei de rit vechi, Feodor Efimovici Melnikov (1874 - 1960). El este și autorul primului statut al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 107, din 13 mai 1947.
Începând cu anul școlar 2003-2004, prin demersurile deputatului CRLR și chestor în Camera Deputaților în 5 sesiuni parlamentare, Miron Ignat, și ale lui Petru Ivanof - actualul vicepreședinte al CRLR (2002-2004) și președinte al CRL-Iași, cu binecuvântarea Î.P.S. Mitropolit Leontii și cu acordul Soborului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, s-a înființat, la Seminarul Teologic Ortodox “Sf. Vasile cel Mare” din Iași, o clasă seminarială pentru rușii lipoveni. Până în acest an, preoții ortodocși de rit vechi din România urmau doar cursurile de slavonă bisericească și de cânt religios, organizate pe lângă biserici sau la mănăstirile ortodoxe de rit vechi.